Noi: I

Pe melodia asta stricata, imi danseaza iubirea bolnava,

Si tot pe melodia asta, inima mea incepe sa bata,

Si fuge, si nu stiu unde mi se duce,

Intr-o continua cautare dupa un sarut dulce,

Si incepe sa ma apuce panica, cand ea nu se mai intoarce ,

Nu sunt vreun fraier dar orice mi-ar cere, eu as face.

Orgoliile noastre ca doua scantei,

Stie ca nu traieste in basme si ca dragostea are pacatele ei,

Imi uraste defectele, ma suporta cu greu,

Ii iubesc defectele, i-am zis ca vreau sa fie a mea mereu.

Imi spune ca fara mine, ea nu poate fi,

Eu ii jur iubire pana voi muri,

Imi spune pana la moarte si dincolo de ea,

Ii jur ca nu voi lasa lumea asta jegoasa s-o supere cu ceva.

Cand o aud plangand, simt cum innebunesc,

Pana nu ii se va plati fiecare lacrima varsata, n-am sa ma opresc,

Si uneori incearca sa imi ascunda,

Ii este teama ca nu am sa-i mai zic “buna dimineata!” sau “noapte buna!”,

Si orice as face, mereu ma voi intoarce la ea,

Singurul loc unde imi pot gasi linistea.

 

 

Advertisements
Standard

Eu: IV

Intorc cheia, ma asigur ca usa este inchisa,

“Baga, baga, baga!” , o voce din cap ce tot insista.

Rulez, aprind, este aceeasi imagine trista,

Panica ma cuprinde, vocea aia nenorocita inca exista.

Si tot insista, si nu ma lasa in pace,

Incerc sa ma indepartez de lumea asta, dar ceva ma atrage.

Aud lovituri in usa, sunt pregatit sa raspund,

Am sa dau piept cu demonii mei, satul sa ma mai ascund.

Totul este doar un vis urat, asa-mi zic de fiecare data,

Tot ce este frumos, nu este de durata.

Sunt paranoic, sunt pierdut, ma comport ciudat,

Imi pierd mintile si incep sa bag,

Ma gandesc la ea, ma gandesc ca sunt bolnav,

Trezit la realitate, imi dau seama ca nu este normal,

Halatul alb imi spune sa stau pe pastile,

Ma gandesc serios daca eu mai am zile.

Imi caut scuze sa fiu in continuare dependent,

Ma deprim in sevraj, devin violent,

Fata de propria persoana, sunt indiferent,

Si orice as face realizez ca este insuficient.

Fericirea mi-am gasit-o in lucruri interzise,

Pot fi asa cum imi doresc cand luminile sunt stinse,

Sigur pe mine cand usile sunt inchise,

Imi gasesc fericirea in randurile astea scrise.

Standard

Eu: III

Mai trag un fum si cuvintele mi le adun,

Tatuez pe foi tot ce nu am apucat sa spun.

Am cateva minciuni cicatrizate pe buze,

Cateva sclipiri de geniu, dar si astea sunt difuze.

Cand noaptea se lasa, stelele se aprind,

Si in fiecare noapte imi promit ca am sa le ating,

De fapt ma las pe spate si aprind,

Crezand ca asa voi scapa de toate gandurile ce imi vin.

26 de ani, dintre care ultimii 3 au fost un chin,

Si oricat de mult as vrea, nu pot sa ma schimb.

Nu am timp de regrete, viata este prea scurta,

In cursa cu timpul, traiesc clipa pe ultima suta.

Zambesc ironic vietii, eu nu am teama,

Noaptea asta ma ia in brate si ma leagana,

Si imi sopteste vorbe dulci, pentru un suflet amar,

Un suflet ce a auzit “te iubesc”,  mai rar.

Timpul trece si te obisnuiesti cu durerea,

Am invatat ca doar din suferinta se naste puterea,

Ca dorul apare atunci cand pleaca iubirea,

Doar de la persoanele dragi poate veni, dezamagirea.

Un om ranit nu mai poate fi niciodata la fel,

Daca te iubeste, nu-ti bate joc de el.

Daca un om te iubeste si vrei sa pleci, pleaca!

Oricat de mult va suferi, te asigur  ca o sa-i treaca.

Am vazut iadul, poate ca d-asta nu imi este frica de nimic,

Poate sa vina orice, eu stau linistit.

Stiu ca mai am cateva pacate de platit,

Si in ciuda aparantelor, sunt multumit cu ce am avut si cu ce am trait.

 

Standard

Aici. Acum.

Voiam sa ma ierti, la tine sa ma intorc,

Dar stiam amandoi, ca in viata ta eu nu mai aveam loc.

Voiam sa iti spun dar tu aveai pe cineva,

Pareai chiar fericita,  nu voiam sa-ti stric ceva.

Recunosc c-am gresit,

Mi-am dat seama tarziu ca te-am iubit,

Tu crezi ca eu nu am simtit,

Posibil sa fie singura data cand te-am mintit.

Stiu ca ti-a fost greu, nici mie nu mi-a fost usor,

Spuneam ca sunt ok cand de tine imi era dor.

Ma uram c-am fost ratat si c-am plecat,

Ma termina gandul ca tu sa ma fi uitat.

 

Timpul trece dar noi mai vorbim,

Ma obisnuiam cu gandul ca nu o sa mai fim.

Ma intrebai, eu te intrebam,

Tu ezitai, eu iti raspundeam,

Si au fost multe momente in care ma gandeam,

Sa iti spun tot ce ma apasa, de nervi tremuram,

Acelasi vis urat in care eu plecam,

Lasand in urma tot ce iubeam.

Cand iubesti, restul nu te mai intereseaza,

Vorbeai cu mine desi stiai ca intre noi nu mai era nicio sansa.

Trei ani mai tarziu, o alta iarna rece,

Stare ciudata, nu stiam ce se petrece.

Rabufnesti si imi scrii mult,

Imi spui ca inca simti ceva si ma lasi mut,

Imi spui ca inca te gandesti la mine,

Imi spui ca iti doresti sa ne fie bine,

Dar separat, ca nu mai conteaza ce a fost,

De ce ai mai spus acele cuvinte, daca ele nu aveau nici un rost?

 

Gandul imi zboara din trecut spre viitor,

Dar in prezent, se atinge de sol,

Prezentul in care tu esti cu el,

Poate ca ai dreptate, poate ca n-are cum sa fie la fel.

As vrea sa te tin aproape, dar nu stiu cum,

Nu vreau sa te pierd dar nu stiu ce sa iti spun,

Vreau sa te cuprind in brate dar stiu ca nu pot,

Simt cum te indepartezi, si eu stau pe loc.

Tu taci, eu iti scriu ca un nebun,

Noaptea asta ca o tigara, noi o facem scrum,

Dragostea noastra se pierde in fum,

Totul s-a sfarsit aici, acum.

 

Standard

Viata buna.

 

Cu totii ne dorim o viata buna,

Unii au uitat de restul si sunt de umplutura.

Ne uitam la contracte, ne uitam la semnatura,

O masina scumpa, hai prin oras sa dam o tura.

High life, o alta noapte, o alta aventura,

Femei perverse ce cred ca au dat o lovitura,

Fara bani, dragostea lor devine nula,

As face un portret, dar stiu ca ar iesi o caricatura.

 

Ne plac reflectoarele, pe covorul rosu vrem sa pasim,

Toti zambesc fals, ‘Ce bine ne simtim!’,

O dam cu stari de bine, ciocnim pahare de vin,

Devenim egoisti, la altii nu ne mai gandim.

Ne pierdem diminetile tarzii pe la cafele,

O ardem “bines” dar cu totii avem probleme,

Si ascunse dupa calitatile perfecte,

Stau de fapt cele mai tacute defecte.

Oamenii alearga dupa o viata buna, sa nu duca lipsa de nimic,

Ca niste sobolani intr-un labirint,

In realitate nu este nici un premiu si nu se prind,

Ca degeaba le-au facut pe toate, daca nu le-au trait.

 

In jurul tau este o presiune sociala,

Toti sa avem un job smecher, sa fi terminat o scoala,

Sa ai o facultate terminata, bani in buzunar,

Trebuie sa lasi impresia ca esti un superstar.

Altii se pierd pe drum si imbatranesc urat,

Altii isi pierd mintile si de realitate se rup.

Suntem niste amarati ce luam decizii proaste,

Dand vina pe altii pentru greselile noastre.

Prieteniile se destrama, sunt tot mai putine,

Usa este deschisa, dar nimeni nu mai vine.

 

 

 

 

 

 

Standard

Viata noua.

 

Si eram noi doi si o masa,

Doua cesti de cafea, tu imi esti curioasa,

Intrigi, incerci sa fii misterioasa,

Ironia mea ti se pare taioasa.

Prezenta ta imi schimba starea,

Un continuu du-te, vino, ne vedem doar seara,

Langa mine nu ai sa cunosti uitarea,

Ochii tai ne lumineaza cararea.

 

 

Noptile le petrecem impreuna,

Imi spui ca uneori, trecutul te mai suna,

Dar tu vrei o viata noua,

Sa nu fie o chestie trecatoare de o luna, doua.

Nu imi place sa promit, imi place sa-ti arat,

Ai sa vezi ca nu va fi doar atat.

Nu imi place sa dau inapoi,

Eu iti voi fi umbrela in acele zile cu ploi.

 

Si stiu ca si tu asta iti doresti,

Iti analizez gesturile, modul in care imi vorbesti,

Stiu ca nu crezi in basme, dar iti place sa povestesti,

Ma bucur ca sunt acolo unde si tu esti.

Stii ca ma aprind usor, si te amuzi,

Cand devin serios, te faci ca nu ma auzi,

Dau sa plec, sa iti fac jocul,

Glumesc ca a dat peste mine norocul.

Sau poate c-a dat, atunci cand te-am cunoscut,

Amandoi nu am crezut ca ne vom iubit asa mult.

Iti place ca am versiunea mea asupra lumii,

Ca nu imi pasa ce vorbesc unii,

Iti place ca sunt spontan, iti place cum sunt,

Imi reprosezi de ce am intarziat asa mult.

Stiu ca ma iubesti, felul tau de a fi te tradeaza,

Sentimentul este reciproc chiar daca uneori pare ca nu imi pasa.

Nu voi permite nimanui sa te raneasca,

Tu nu lasa pe altcineva sa ma iubeasca.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Standard

Eu: II

 

Sunt un handicapat emotional, cu stari alterate,

Cu diferite personalitati si sunt suparate,

Ca le-am uitat undeva, pe niste foi aruncate,

Ca nu le mai fredonez soptind silabe, in noapte.

Unii nu imi vor intelege haosul din fraze,

Acelasi om, locuri diferite in diferite ipostaze.

Unii nu vor intelege si vor arunca cuvinte pline de noroi

Adevarul este ca eu nu sunt ca voi,

Si niciodata nu mi-am dorit,

Tot ce este scris pe aici, eu chiar am trait.

Nu sunt un poet, sunt doar un golan ce scrie,

Nu scriu pentru altii, scriu pentru mine, asta imi este terapie.

 

 

Inchis intr-o camera de parca era un beci,

Vorbeam cu peretii dar era liniste ca intr-un loc de veci.

Patru pe trei, gandaci si igrasie,

Undeva la etajul 3, inca unul se semneaza pe hartie,

Adio, totul este doar un cosmar,

E chiar nasol sa ai astfel de ganduri iar si iar.

Pastilele imi faceau mintea sa zboare,

Noaptea ma iubea, nu aveam nevoie de soare.

Eram constient ca aveam nevoie de o schimbare,

Sa te feresti de omul ajuns la disperare.

Imi vine sa injur, sunt cuvinte scaldate in venin,

Ti le voi spune pe toate, la un pahar de vin.

Unii mi-au spus ca nu mai am nici o sansa, insa s-au inselat,

Facand pariuri cu viata, am pierdut dar am si castigat.

Intr-un final totul va fi bine, trebuie doar sa ai rabdare,

Tot ce iti face rau, nu merita amanare,

Ai grija ca prima impresie poate fi inselatoare,

In viata asta, nimic nu este la intamplare.

 

 

 

 

 

 

 

 

Standard